Canadienii, la un pas de aurul de la Rovina

Aurul românesc din Munţii Apuseni atrage din nou canadienii interesaţi de minerit. De această dată este vorba despre exploatarea metalelor din depozitul din zona Rovina – Crişcior. Însărcinatul cu mediul de afaceri al Ambasadei Canadei la Bucureşti a venit în judeţ să facă lobby pentru firma care a făcut prospecţiuni în zonă şi vrea să demareze exploatarea.

Zona Crişcior – Rovina este vizată de un proiect minier la fel de ambiţios ca cel de la Roşia Montană

“Domniile lor au venit să facă lobby pentru firmele canadiene. Esenţial este că ei reuşesc şi astăzi să obţină profit din minerit şi, datorită acestui fapt, investiţiile canadiene din judeţul Hunedoara, cele de la Rovina şi Certej, sunt esenţiale pentru crearea de locuri de muncă, pentru obţinerea de bani din taxe şi impozite. În plus, canadienii au experienţă şi în domeniul energiei, cele două reactoare de la Cernavodă sunt de la canadieni şi sperăm şi noi să obţinem o colaborare, un parteneriat pentru modernizarea grupurilor de la Mintia şi, eventual, pentru construirea unui alt grup de la Paroşeni”, a declarat prefectul Sorin Vasilescu. Autorităţile judeţene spun că sprijină această investiţie, cu atât mai mult cu cât este extrem de eficientă pentru zonă. Este vorba de o afacere care se va derula timp de 20 de ani de către o firmă cu capital canadian.

“Este vorba de cantităţi importante de aur şi cupru, găsite în urma exploarărilor făcute de firma Samax, vorbim despre mai bine de 100 de tone de aur şi peste 100.000 de tone de cupru. Exploatarea se va derula într-un timp de 20 de ani, cu investiţii substanţiale, între 850 de milioane şi 1,2 miliarde de dolari, cu crearea de 600 de locuri de muncă pentru exploatarea propriu-zisă şi alte până la 2.000 de locuri de muncă pentru serviciile conexe, cele care se dezvoltă pe orizontală”, spune reprezentantul Guvernului în judeţ. Geologii studiază de ani de zile rezervele de aur din Munţii Apuseni. Dacă cel mai mare depozit aurifer al Europei este cel de la Roşia Montană, cel de la Rovina ocupă locul doi ca importanţă. Aici exploatarea poate demara mai repede din moment ce metoda de exploatare este unică în Europa şi exclude cianurile. Reprezentanţii companiei susţin că este vorba de un depozit concentrat, unde există 50-60 de grame pe tonă faţă de alte locaţii din Apuseni, care conţin 20 de grame aur pe tonă.

Aur pentru 20 de ani

“Din informaţiile pe care le avem până în acest moment, putem vorbi de o activitate economică care se va derula pe o perioadă de 20-21 de ani de când începe exploatarea. Potenţialul investitor a arătat că vor fi trei exploatări de suprafaţă sub formă de carieră şi încă o exploatare de subteran prin metoda prăbuşirii minereului şi extragerea sa în totalitate. S-a arătat, de asemenea, că această metodă este una prea puţin folosită în lume şi în premieră în România. Este important că nu vorbim de cianuri şi metoda de extragere este flotarea. Mai mult, investitorul a precizat că metoda cianurării le-ar aduce prejudicii, pentru că s-ar pierde minereul de cupru care se găseşte acolo într-o cantitate foarte mare – practic ce se obţine acolo este minereu de cupru cu concentraţie auriferă”, detaliază directorul de cabinet al Prefectului, Dan Terteci.

Încă din toamna anului trecut, la un simpozion de geologie, organizat la Brad şi susţinut de cei de la Samax, cercetătorii au anunţat identificarea celui de-al doilea mare depozit aurifer al ţării. Ei spuneau că, după Roşia Montană şi Certej, depozitul de la Rovina – Crişcior este cu adevărat “o mină de aur”. Şi dacă proiectele Roşia şi Certej bat pasul pe loc, ori sunt în retragere, altul vine puternic din spate, după cum anunţa profesorul universitar Gheorghe Popescu de la Societatea de Geologie economică: “Eu cred că, aici în zonă, următorul zăcământ care va fi exploatat e cel de la Crişcior, exploatat de compania româno-canadiană Samax. Ei aşteaptă doar acordul de exploatare, până aici au toate avizele, pentru că merg pe o metodă de extracţie clasică, de tip flotaţie”. Declaraţiile de atunci sunt confirmate de prefect, care spune că firma Samax face acum demersurile pentru obţinerea actelor necesare demarării exploatării, în timp ce Certejul se străduieşte să facă demersuri pentru revizuirea autorizaţiei de mediu.

“Rovina Valley Au-Cu Project”

Proiectul de explorare în perimetrul Rovina – zona Colnic este propus a fi amplasat în comuna Bucureşci, pe terenuri proprietate privată a locuitorilor comunei, pe păşune, fâneaţă, păduri sau drum de acces. Terenurile sunt închiriate prin “Convenţii civile” de la proprietari. Proiectul a propus executarea a 12 foraje geologice şi a trei foraje geotehnice. Lucrările la fiecare platforma de foraj au afectat temporar o suprafaţă de teren cuprinsă între 50 şi 100 de metri pătraţi. Executarea forajelor geologice s-a făcut la adâncimi de 300 de metri, iar pentru cea a forajelor geotehnice s-a mers la adâncimi sub 50 de metri. Acestea au făcut parte din proiectul susţinut de către beneficiar în perimetrul Rovina, privind conturarea unor acumulări de minereuri auro – argentifere. Metoda de forare folosită a fost cea prin carotaj continuu, folosind ca lichid de răcire apa în amestec cu bentonita activată. “Suntem încântaţi de eficienţa cu care Agenţia Naţională de Resurse Minerale din România a reacţionat şi de invitaţia lor de a avansa la următorul nivel al dialogului pentru licenţa de explorare pentru licenţa minieră”, declara în iulie 2012 Dino Titaro, preşedinte al CEO Carpathian Gold Inc, companie listată la bursa din Toronto, care deţine firma Samax.

Zona Crişcior – Rovina este vizată de un proiect minier la fel de ambiţios ca cel de la Roşia Montană

Articolul apărut în presa canadiană anunţa că s-au făcut paşi importanţi în privinţa iniţiativei de a demara exploatarea şi de a obţine toate actele necesare pentru licenţa de exploatare de la Rovina. Canadienii vorbesc despre “Rovina Valley Au-Cu Project (“RVP”)”, despre care apreciază că va produce circa 100.000 de uncii de aur pe an şi de speranţa de a începe producţia în partea a doua a acestui an. SC Samax România este o companie deţinută în proporţie de 100% de compania canadiană Carpathian Gold Inc, firmă a cărei specialişti au efectuat între 2005 şi 2009 lucrări ample de explorare în perimetrul Rovina, centrate pe cercetarea zăcămintelor Colnic şi Cireşata. Resursele indicate de geologi pentru Rovina sunt de aproximativ 271 milioane tone, cu 0,46 grame pe tona de aur, la Colnic de circa 115 milioane tone, cu 0,58 grame aur pe tonă, în timp ce la Cireşata este raportată o resursă de 101 milioane tone, cu 0,90 grame pe tonă aur.

Geologia aurului

“Proiectul de aici, de lângă Bucureşci – Rovina, cunoscut drept «proiectul Crişcior», în care este implicată compania Samax, este unul care nu numai că are viabilitate, ci are toate şansele să fie dezvoltat ca unitate de extracţie. Tot în acest material prezentăm şi alte două noi proiecte potenţiale, din zona sau, cum zicem noi, districtul Zlatna – Stănija. Ele intră în categoria de proiecte care sunt în stadiul de prognoză. Este vorba de realizarea de prognoze ştiinţifice în cadrul cărora vor fi investigate complex, cu cercetări geofizice şi geochimice, pentru a se identificate datele geologice. Astea sunt cele mai importante trei proiecte, în afară de cele cunoscute până acum de public, precum Roşia Montană şi Certejul”, declara în toamnă profesorul universitar Gheorghe Popescu, una din vocile grele ale geologiei româneşti.

Dacă proiectul Roşia Montană vizează un zăcământ imens – cel mai mare din Europa, cu peste 400 de tone de aur, geologii apreciază existenţa la Crişcior a unei cantităţi de circa 360 de tone de aur, în timp ce la Certej se apreciază vreo 90 de tone. Una peste alta, explorările din Apuseni în ultimul deceniu au pus în evidenţă depozite de aur, argint şi cupru mai mari decât cele cunoscute înainte de 1998: “… volumul de resurse estimat în ultimul deceniu este de circa 10 ori mai mare faţă de volumul de resurse estimat în perioada regimului comunist”, se scrie în teza de doctorat susţinută de Sorin Tămaş – Bădescu, cu titlul “Contribuţii privind geologia economică a aurului în România”. Lucrarea identifică în România peste 140 de zăcăminte şi ocurenţe unde “aurul este principalul element metalic din asociaţia geochimică a mineralizaţiilor”, la care se adaugă mai bine de 90 de zăcăminte unde aurul este prezent ca element secundar sau minor.

Toţi geologii sunt de acord că “cea mai importantă zonă cu mineralizaţii aurifere din România este situată în partea de sud a munţilor Apuseni, fiind menţionată în literatura de specialitate sub numele de Patrulaterul aurifer”. Zăcămintele din Apuseni au constituit şi în trecut principala sursă de aur a României, iar activitatea minieră a demarat în zonă în urmă cu 2.000 de ani. După ce mineritului aurifer din ţară i-au fost oprite motoarele, investitorii străini sunt tot mai interesaţi de investiţii, pentru a obţine prin diverse metode tehnice preţiosul metal, o investiţie sigură chiar şi în vremea crizei economice. “La noi, în Canada, sute de mii de persoane sunt angajate în acest domeniu, iar angajaţii obţin în total un venit de 36 de miliarde de dolari pe an”, a declarat, la Deva, E. Russel Meriefield, însărcinatul cu mediul de afaceri al Ambasadei Canadei la Bucureşti.

Acesta a precizat că 60 la sută din investiţiile miniere din lume sunt realizate de către investitori canadieni doar în ultimii cinci ani. Ultima estimare a resurselor anunţată de Carpathian Gold arată că, în cele trei zone de exploatare din Valea Rovina, ar exista 7,19 milioane de uncii de aur, adică circa 300 de tone, cu 134% mai mult aur decât era estimat iniţial şi cu 87% mai mult cupru decât se credea la început. Proiectul “Valea Rovina” prevede trei perimetre cu zăcământ aur-cupru: Rovina, Colnic şi Cireşata.