Oraşe “înflorate”, dar fără alte plantări de arbori

Curăţenia de primăvară a început în aproape toate oraşele judeţului Hunedoara, dar “cosmetizarea” se va face anul acesta cu bani din bugete de austeritate. De aceea, majoritatea autorităţilor locale au ales varianta de a înfrumuseţa oraşele, apelând doar la var, sămânţă de iarbă şi flori.

La Hunedoara, edilii locali vor apela chiar şi la rezervele de materiale cumpărate încă de anul trecut. Astfel, în primăvara lui 2012, Primăria Hunedoara a cumpărat sămânţă de iarbă de peste 3.000 de lei, var de 1.500 de lei şi aproape 2.000 de arbori, pentru care a plătit mai bine de 22.000 de lei. Anul acesta, în schimb, autorităţile locale s-au mulţumit să apeleze la rezerva de var achiziţionată încă de anul trecut, în timp ce pentru sămânţă de iarbă au alocat 3.500 de lei. Materialele au fost puse la dispoziţia asociaţiilor de proprietari, care au şi ele obligaţia de a se implica în curăţenia de primăvară.

Hunedoara a plantat deja, Deva plantează la toamnă

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Hunedoara, Silke Oprean, spune că – chiar dacă administraţia locală nu a cumpărat pomi în această primăvară – în toamnă au fost plantaţi în Hunedoara 1.000 de bucăţi de arbori şi arbuşti, în parcuri şi pe aliniamentele străzilor. Nici la Deva nu se vor planta în această primăvară arbori. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Deva, Andrei Nistor, spune că asta se întâmplă din cauza “motivelor bugetare”. În schimb, refacerea zonelor verzi şi plantarea de flori nu va fi omisă. “Noi intenţionam să începem plantarea de panseluţe şi trandafiri, dar vremea ne-a întors şi ne-a făcut să pregătim utilajele de iarnă, pentru orice eventualitate. Totuşi, dacă se va mai încălzi, din 1 aprilie vom începe plantarea florilor”, afirmă Andrei Nistor. Acesta adaugă că edilii au început deja curăţenia de primăvară.

Cea mai dificilă problemă pentru deveni este toaletarea pomilor foarte înalţi, care dau bătăi de cap lucrătorilor. “Tocmai de aceea plantări de arbori se vor face, însă la toamnă, când vom putea să comandăm arbuşti ornamentali, nu copaci din aceia mari, de pădure. Au mai fost plantaţi astfel de arbori care cresc foarte mari, iar acum ne dau foarte mult de furcă, iar unii dintre ei ajung chiar să reprezinte un risc pentru deveni”, adaugă Andrei Nistor. Acesta precizează că nu ştie încă valoarea pe care Primăria Deva o va aloca pentru a cumpăra material săditor. Suma va fi decisă în şedinţa de mâine a consiliului, când se va aproba bugetul local.

Petroşaniul face excepţie

La Petroşani, autorităţile par să fie ceva mai generoase: aici consiliul local ar putea să aloce în această primăvară un total de 15.000 de lei. Totuşi, şi aici este nevoie de aprobarea consilierilor locali. Dacă ei vor fi de acord, atunci 10.000 de lei vor fi direcţionaţi către cumpărarea de material dendrologic, iar 5.000 de lei vor fi folosiţi, potrivit viceprimarului din Petroşani, Dorina Niţă, pentru acţiuni de ecologizare, care se vor desfăşura în luna aprilie, de Ziua Verde. Peste câteva zile, zeci de copii din Petroşani vor participa, împreună cu reprezentanţii Romsilva, la plantarea de puieţi de arbori în municipiu. Există şi sancţiuni pentru vandali: cine distruge arbori, arbuşti, fură flori sau distruge zona verde, riscă amenzi de la 200, la 2.000 de lei. Din păcate, amenzile nu se prea aplică, pentru că “este greu să-i prinzi pe autori în flagrant şi să dovedeşti cu probe în instanţă”, spun edilii hunedoreni.

Plantări masive la Direcţia Silvică

Silvicultorii, în schimb, vor compensa bugetele “subţirele” ale primăriilor din judeţ şi distrugerile ai căror autori sunt concetăţenii noştri. În primul rând, ei vor face semănături de răşinoase în solarii: în jur de 1.100.000 de puieţi de molid şi larice. Din pepinierele silvice ale judeţului se vor folosi la lucrările de împăduriri şi completări din fondul forestier de stat, privat şi de la persone fizice un milion puieţi pentru plantat, din care: 88% răşinoase (molid, brad, larice) şi 12% foioase (gorun, stejar roşu, paltin de munte, salcâm). Programul de regenerări cuprinde un total de 319 hectare (împăduriri 184 de hectare, regenerări naturale 135 de hectare), iar lucrările de completări se vor face pe o suprafaţă de pe 77 de hectare.

În plus, silvicultorii vor lucra şi pentru refacerea din calamităţi a peste 30 de hectare de teren, vor face descopleşiri pe 1.200 de hectare, degajări pe 370 de hectare, curăţiri pe 770 de hectare şi rărituri pe 1.300 de hectare de teren.