Un scandal din Germania avantajează apicultorii hunedoreni

Scandalul izbucnit în Germania după descoperirea polenului provenit de la plante modificate genetic ar putea ajuta apicultorii români, cred crescătorii de albine din judeţul Hunedoara, un judeţ aflat în top ca producţie de miere. Sute de tone din acest produs pleacă anual de aici către ţările europene, iar scandalul dovedeşte încă o dată că România poate fi avantajată şi face bani tocmai pentru că şi-a conservat mai bine natura.

Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a decis că prezenţa în miere a polenului provenit de la porumb modificat genetic, chiar şi într-o cantitate infimă, împiedică o comercializare a mierii fără autorizaţie prealabilă. Crescătorii de albine din judeţ au auzit zvonuri despre descoperirea polenului modificat genetic. Apicultorii hunedoreni cred însă că în România sunt puţine asemenea culturi, iar, cum mulţi îşi ţin stupii în zonele de deal şi munte, nu se poate vorbi decât de miere naturală. “Am auzit ceva la ştiri, dar eu am şase familii de albine şi le ţin în gospodărie în satul Costeşti. Nu cred că la noi se poate pune problema de asemenea culturi. Este zonă de munte şi noi nu facem agricultură cu boabe din astea”, spune Aurel Ciolocoiu.

O albină poate ajunge atunci când zboară chiar şi la şase kilometri de stup, dar, de regulă, distanţa parcursă este de circa doi kilometri. Crescătorii spun că şi acum au probleme din cauza culturilor care sunt stropite cu diverse substanţe dăunătoare, pentru că proprietarii nu îi informează, iar legea nu are prevederi în acest sens. “Avem probleme cu mortalitatea la albine din această cauză, legea nu spune că trebuie avertizaţi apicultorii şi nu-i poţi interzice omului să-şi apere culturile de dăunători. Ştiu că în zonă pot exista culturi de porumb modificat genetic, iar albinele recoltează polen destul de pe porumb, dar cantitatea este mică. Dacă chiar se doreşte, în perioada respectivă, apicultorul îşi poate muta stupii din zonă. În rest, nu văd ce ne-ar împiedica, mulţi dintre noi duc albinele la tei, ori la salcâm şi aici nu se pune problema de modificări genetice. Într-un fel, cred că avem noroc cu relieful judeţului care nu încurajează agricultura intensivă, pentru că, în agricultura tradiţională, ţăranii nu folosesc culturi cu plante cu probleme”, crede Dragoş Alexandru, care creşte, în zona Haţeg, 26 de familii de albine.

Mierea noastră, mai bună

În judeţul Hunedoara sunt peste 1.000 de apicultori care au mai bine de 30 de mii de familii de albine. Micile zburătoare produc anual mult peste 500 de tone de miere şi o mare parte din această cantitate ajunge la export. Cel mai mult cumpără nemţii, tocmai pentru că mierea românească este recunoscută ca fiind naturală, spune preşedintele Asociaţiei apicultorilor, Iosif Korb: “Noi nu am avut probleme deloc, sute de tone merg anual la export, iar Germania este clientul nostru numărul unu. Străinii preferă mierea românească, care are multe calităţi. Este hrănitoare, are gust bun şi este recunoscută ca provenind de la albine care recoltează din zone naturale. Faptul că am obţinut foarte multe premii la competiţii bio spune multe despre produsele noastre”. Iosif Korb crede că decizia Curţii Europene de Justiţie va influenţa modul de etichetare şi este posibil ca unele loturi să fie respinse la export dacă analizele arată că polenul are modificări genetice: “În rest, cred că noi suntem avantajaţi de decizia judecătorilor. Cum avem puţine culturi modificate genetic, producţia românească de miere este în avantaj clar faţă de produsele din celelalte ţări europene. În plus, cred că analizele care trebuie făcute polenului nu vor influenţa semnificaţiv preţul mierii sau al celorlalte produse apicole”.

La un simplu sondaj printre clienţii care cumpără miere de la magazinul de specialitate din centrul Devei, ori printre cumpărătorii de la producătorii cu standuri în piaţa centrală, reiese clar faptul că oamenii au încredere în mierea autohtonă. Asociaţia Apicola Deva a participat la Târgul de produse bio BioFach 2010 din Nurnberg, iar succesul s-a simţit imediat în comenzile care s-au dublat.

Frica de “OMG”-uri

Scandalul cu polenul modificat genetic a izbucnit după ce un apicultor german a dat în judecată o fermă de unde albinele sale recoltaseră polen de pe culturi modificate genetic. Justiţia europeană s-a pronunţat într-un diferend dintre apicultorul german şi landul Bavaria, din sudul Germaniei: “În litigiu se află domnul Bablok, apicultor amator, şi Freistaat Bayern (Landul Bavaria, Germania), proprietarul mai multor terenuri pe care s-a cultivat în ultimii ani porumb MON 810 în scopuri de cercetare. În apropierea acestor terenuri, domnul Bablok produce miere destinată vânzării şi consumului propriu. Până în anul 2005, producea inclusiv polen destinat vânzării ca produs alimentar, sub formă de suplimente alimentare. În anul 2005, a fost constatată prezenţa ADN-ului de porumb MON 810 şi a unor proteine modificate genetic în polenul de porumb colectat de domnul Bablok în stupi situaţi la 500 de metri de terenurile aparţinând Freistaat Bayern. Pe de altă parte, prezenţa unor cantităţi foarte reduse de ADN de porumb MON 810 a fost detectată într-o serie de eşantioane de miere aparţinând domnului Bablok. Considerând că prezenţa unor reziduuri de porumb modificat genetic făcea produsele sale apicole improprii pentru comercializare şi pentru consum, domnul Bablok a iniţiat proceduri judiciare împotriva Freistaat Bayern în faţa instanţelor germane, proceduri la care s-au alăturat alţi patru apicultori amatori”, scrie în comunicatul Curţii de Justiţie a UE. Astfel, restricţionări s-au dictat atât pentru miere cât şi pentru suplimentele alimentare care conţin polen provenit de la un organism modificat genetic (OMG). Până acum o reglementare a Uniunii Europene impunea ca produsele să fie etichetate doar cu menţiunea “cu OGM” dacă ele conţin 0,9% sau mai mult OGM.

Potrivit textului, etichetarea “cu OMG” nu este obligatorie în cazul prezenţei “accidentale” de OMG sau “inevitabilă tehnic”, prin polenizare, de exemplu. Potrivit CEJ, are puţină importanţă dacă polenul provenit de la porumb modificat genetic a fost introdus în miere în mod intenţionat sau accidental. Acum, obligativitatea obţinerii unei autorizaţii pentru comercializare există indiferent de proporţia de material genetic modificat din produs.