Creşele hunedorene: locuri puţine, spaţii insuficiente

În municipiul Hunedoara, numărul cererilor puse pe lista de aşteptare este dublu faţă de numărul locurilor disponibile. La Călan, mămicile fac tot ce pot pentru a nu plăti 6 lei pe zi, sumă prea mare pentru sărăcia locuitorilor oraşului, iar la Orăştie autorităţile aşteaptă bani de la Guvern, pentru a se conforma standardelor de ultimă oră, însă abia în 2015.

Cu excepţia Devei, în toate oraşele judeţului care deţin creşe se înregistrează un deficit de locuri

În municipiul Hunedoara, situaţia creşelor este, de departe, cea mai dramatică. La o capacitate de 60 de locuri, toate ocupate, se adaugă alte 130 de solicitări care au fost puse în aşteptare. Hunedorencele, care nu au rude în grija cărora să îşi lase copiii după primul sau al doilea an de concediu pentru îngrijirea copilului, apelează la vecinele pensionare de pe scară, sau la o bonă cu jumătate ori un sfert de normă, până vine tatăl copilului de la serviciu. Femeile spun că, în condiţiile în care un post disponibil se găseşte atât de greu, nu îşi permit să îşi piardă locul de muncă, numai pentru a sta acasă cu copilul.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Hunedoara, Silke Oprean, spune că regulamentul creşei prevede că aici pot fi aduşi copii cu vârste cuprinse între un an şi patru ani, singura condiţie fiind ca micuţul să meargă binişor în picioare. În schimb, părinţii trebuie să plătească 6 lei pentru masa copiilor, programul creşei fiind de 12 ore pe zi: de la şase dimineaţa, la şase seara. Nu numai locurile, ci şi personalul este insuficient la Hunedoara. Deşi 13 angajaţi deservesc grădiniţa “Căsuţa cu pitici”, Silke Oprean adaugă că organigrama Primăriei prevede încă două posturi vacante (unul de asistent medical şi unul de îngrijitor), dar acestea sunt deocamdată blocate.

Prea săraci pentru creşă, în Călan

Locuitorii oraşului Călan se află într-o situaţie şi mai dificilă. Aici, cel mai probabil din cauza veniturilor scăzute, mămicile evită să îşi ducă micuţii la creşă, pentru a face o economie în bugetele familiilor şi aşa destul de sărace. Şefa Serviciului Asistenţă Socială, Mihaela Silaghi, spune că la creşa din Călan sunt 20 de locuri, dar numărul mediu al micuţilor aduşi aici de părinţi în fiecare zi variază de la 10 la 15 copii. Totuşi, şi aici există o listă de aşteptare, însă solicitările sunt mult mai puţine, în comparaţie cu municipiul Hunedoara. “Dacă o mămică intră în şomaj tehnic o lună, să zicem, este foarte clar că va prefera să îşi ţină copilul acasă şi să nu îl aducă la creşă, pe de o parte pentru că îl poate îngriji chiar ea, iar pe de altă parte pentru că astfel reuşeşte să facă nişte economii”, explică Mihaela Silaghi.

La Călan, programul creşei este mai scurt cu două ore, comparativ cu cel al creşei din Hunedoara. Copiii pot sta aici de la ora 6 dimineaţa şi până la ora patru după-amiază. Şi la Călan ar mai fi nevoie de o îngrijitoare, dar posturile sunt şi aici blocate.

Orăştie, în avangarda serviciilor sociale

Singura creşă aflată în subordinea Primăriei Orăştie se confruntă şi ea cu o serie de probleme, dar administraţia de aici a luat măsuri, în încercarea de a găsi soluţii. Astfel, deşi creşa are o capacitate de doar 29 de locuri, numărul copiilor care sunt aduşi la creşă poate fi suplimentat până la un total de 35. Reprezentanta Primăriei Orăştie, Graţiela Achim, spune că prevederea care permite această suplimentare a intrat în vigoare chiar în urmă cu trei zile, în 1 aprilie. Graţiela Achim adaugă că, chiar dacă autorităţile au încercat să le ajute pe toate mămicile care aveau nevoie de sprijin, vor mai trece încă doi ani până când creşa va funcţiona la cele mai noi standarde impuse de noua metodologie. Însă asta numai dacă Primăria Orăştie primeşte bani de la Guvern.

Autorităţile au depus un proiect care prevede lucrări de reabilitare şi extindere, plus dotări, astfel încât creşa din Orăştie să dispună de spaţiile şi circuitele necesare, pentru a funcţiona după ultimele norme. “Acum îndeplinim oarecum standardele, fiind cel puţin la acelaşi nivel cu celelalte creşe din judeţ. Însă, potrivit legislaţiei, grupele nu trebuie să fie mai mari de nouă copii, iar pentru fiecare grupă creşa trebuie să dispună de câte o încăpere-dormitor, o sală de mese şi un spaţiu de zi, grupuri sanitare moderne, care să respecte nişte suprafeţe şi dotări… Astfel, deşi suntem, cred, singura creşă din judeţ acreditată în regim de serviciu de zi, potrivit noilor norme, spaţiile şi dotările nu sunt conforme. Pentru a îndeplini condiţiile, ne-ar trebui de trei ori mai multe spaţii.

Desigur, nu sunt încălcări flagrante ale legii, dar pentru a lucra la standarde, avem nevoie de 2,8 milioane de lei pentru lucrări şi alte 300.000 de lei pentru dotări, bani pe care îi aşteptăm de la Guvern, prin Ministerul Muncii. Dacă vom primi banii, lucrările şi dotările ar trebui să fie realizate în 2015”, precizează reprezentanta Primăriei Orăştie. Graţiela Achim mai spune că la Orăştie părinţii au ajuns să plătească un preţ de trei ori mai mic decât la Hunedoara şi Călan, după ce Primăria s-a conformat legii şi a calculat costul mediu lunar pentru un copil (la Orăştie – 180 de lei), din care părintelui nu i se poate cere mai mult de 20 la sută. Asta înseamnă că o familie de orăştieni plăteşte, pentru o lună în care copilul lor vine la creşă zi de zi, în jur de 36 de lei. Restul sumei este suportat de consiliul local.

Devenii, mai pretenţioşi

La Deva, în schimb, situaţia este complet diferită. Directorul Creşei Deva, Ionuţ Nistor, spune că în reşedinţa de judeţ creşa de stat dispune de 50 de locuri, dintre care 25 pentru copiii cu vârste cuprinse între unul şi doi ani, iar alte 25 pentru copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 3 ani. Numărul devenilor care au nevoie de aceste servicii este, însă, mai mic în comparaţie cu capacitatea totală. Doar 40 de copii sunt înscrişi aici şi cel mult 35 frecventează creşa zi de zi. Cauzele sunt multiple: pe de o parte unii dintre deveni apelează, şi ei, la bunici sau alte rude, alţii sunt suficient de înstăriţi cât să îşi permită o bonă, iar alţii îşi duc copiii la grădiniţele şi centrele de îngrijire private. “În Deva există o grădiniţă privată, în cadrul Şcolii Samuel, iar potrivit prevederilor legale, în grădiniţe se pot organiza grupe de nivel antepreşcolar, cu copii de doi-trei ani. În plus, tot în Deva mai funcţionează şi două centre de îngrijire private. O parte dintre deveni, aleg să îşi ducă acolo copiii”, precizează Ionuţ Nistor.

Potrivit acestuia, la Deva, costul mediu lunar cu un singur copil depăşeşte 1.000 de lei, sumă care include şi salariile personalului. Taxa zilnică pentru cele trei mese ale copiilor, asigurate în sistem de catering (n.red.: livrare la sediu), este mai mare cu 25 la sută decât la Hunedoara şi Călan şi de patru ori mai mare comparativ cu preţul practicat la creşa din Orăştie.