Spitalele au rămas fără vaccinuri

Cea mai mare problemă o constituie dozele injectabile antitetanice, dar spitalele nu stau prea bine nici la capitolul vaccin antirabic. Directorii spitalelor din judeţ spun că principala cauză a lipsei dozelor injectabile pentru situaţii de urgenţă este faptul că în ultimii trei ani Institutul Cantacuzino a fost închis pentru modernizare şi retehnologizare.

În spitalele hunedorene până şi banalele vaccinuri au ajuns o raritate

Medicii spun că această situaţie trenează de ceva vreme şi recunosc că au avut perioade când au rămas chiar şi fără vaccin antirabic, fiind nevoiţi „să se împrumute” de la alte unităţi medicale. La Spitalul Municipal din Brad, spre exemplu, în acest moment, medicii nu au dozele necesare de vaccin antitetanic şi mai dispun de numai câteva doze de antirabic. Directorul medical al spitalului, medicul Ioan Ciota, spune că, dacă brădenii ajung cu înţepături sau tăieturi la spital şi cer vaccinare antitetanică, medicii le fac toaleta plăgii şi aplică un tratament antiseptic.

La Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” din Hunedoara situaţia este ceva mai bună, dar asemănătoare. Directorul medical al spitalului, doctorul Carolina Radu, afirmă că unitatea pe care o conduce mai are doar câteva doze de ser antitetanic. În schimb, tocmai a primit câteva doze de vaccin antirabic, absolut necesar într-un oraş cu o populaţie canină numeroasă. „Am făcut comandă pentru 66 de cutii (a câte cinci doze fiecare), iar sâmbătă au fost livrate 14 dintre acestea. Asta pentru că în fiecare zi cel puţin un hunedorean ajunge la spital, muşcat de câini. Totuşi, cei care hrănesc câinii fără stăpân ori cei care îi abandonează, trebuie să fie conştienţi că sunt responsabili pentru situaţia cu care ne confruntăm”, adaugă medicul Carolina Radu.

Nu se găsesc, nu se vând

În cazul în care hunedorenii nu găsesc dozele de vaccin necesar în spitale, aceştia sunt îndreptaţi spre farmacii, dar nici acestea nu dispun întotdeauna de ele. „Oamenii vin, întreabă, dar pentru că rulajul pentru unele vaccinuri, cum ar fi cel antitetanic, este foarte mic, noi, ca farmacişti, nu prea putem să le ţinem pe stoc. Nu e vorba de condiţiile de păstrare, ci de faptul că aceste produse nu se vând. Uneori i-am direcţionat pe hunedoreni către Direcţia de Sănătate Publică”, afirmă preşedinta Colegiului Farmaciştilor din România Filiala Hunedoara, Maria Tâlvescu. Aceasta adaugă că probleme cu vaccinurile au fost mereu.

„Ele erau mult mai uşor de adus când funcţiona Institutul Cantacuzino, dar cum acesta nu mai produce de trei ani, automat, depozitele nu au de unde să-l ia. De exemplu, Polidinul nu a mai fost de găsit, dar nici vaccinul stafilococic, împotriva stafilococului auriu şi a unei întregi serii de afecţiuni dermatologice”, precizează Maria Tâlvescu. Preşedinta Colegiului Farmaciştilor din România Filiala Hunedoara adaugă că, în schimb, nici măcar vaccinul antigripal de import nu s-a prea vândut, hunedorenilor fiindu-le şi mai teamă de varianta de import (singura disponibilă), decât de cea românească. Vicepreşedinta Colegiului Farmaciştilor din România Filiala Hunedoara, Margareta Tuduran, adaugă că prioritate pentru vaccinuri cum ar fi cel antirabic, antitetanic sau antigripal au spitalele, dar, din cauza lipsei de fonduri, unele farmacii de spital dispun de foarte puţine asemenea doze, dar şi de alte medicamente.

Reprezentantele Colegiului Farmaciştilor adaugă că, dacă au comenzi, unii farmacişti încearcă să obţină dozele solicitate, însă este posibil ca nici depozitele din oraşele mari, cum sunt cele din Timişoara, Sibiu sau chiar Bucureşti, să nu aibă vaccinurile necesare, tocmai din cauza preţurilor piperate ale medicamentelor de import.

Cine se vaccinează nu ajunge la spital

Reprezentanta Direcţiei de Sănătate Publică, medicul Cecilia Birău, ştie că, în ultima vreme, de la caz la caz, spitalele hunedorene s-au confruntat cu lipsa dozelor seroprofilactice. Ea adaugă, însă, că hunedorenii care s-au vaccinat antitetanic conform graficului (vaccinarea se face la două, patru, şase luni, la un an, la patru ani, în clasele a noua sau a zecea, iar apoi din zece în zece ani) nu au de ce să se teamă. Cecilia Birău confirmă şi ea faptul că medicii hunedoreni s-au confruntat cu o atitudine ostilă la unele persoane care, pe motivul unei teorii a conspiraţiei companiilor farmaceutice, tind să evite vaccinarea.

În plus, această atitudine rezervată a fost întâlnită chiar şi la elevi. „Dacă toţi aceşti oameni s-ar vaccina la timp, în momentul în care s-ar înţepa sau s-ar tăia cu un obiect potenţial tetanogen, nu ar mai trebui să ajungă la spital”, explică directorul adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara. Reprezentanţii autorităţilor sanitare adaugă că este normal ca farmaciştii să evite să comande unele vaccinuri la depozite, în condiţiile în care variantele de import pot costa chiar şi de patru ori mai mult decât cele de producţie autohtonă. Cecilia Birău precizează că, în această vară, criza vaccinurilor va lua sfârşit, pentru că este de aşteptat ca în luna iunie Institutul Cantacuzino să se redeschidă şi să reînceapă producţia.

Despre Institutul Cantacuzino

Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino” a fost înfiinţat în 1921. Pe lângă activităţile de cercetare, de-a lungul anilor a livrat şi produse şi servicii. Cercetătorii de aici au lucrat pentru conceperea de remedii autohtone pentru infecţii bacteriene, virale şi parazitare, dar au lucrat şi în domeniile biologiei celulare şi moleculare, imunologiei, biotehnologiei şi geneticii microbiene.

Institutul Cantacuzino a fost închis la sfârşitul anului 2009. Acesta nu a mai produs seruri şi nici vaccinuri, ajungând foarte aproape de faliment. Pentru reluarea activităţii sunt necesare o sumedenie de aprobări, iar verificările durează aproape un an. Închiderea Institutului ne-a costat pe fiecare, vaccinurile de import fiind mai scumpe decât ar fi fost cele de producţie autohtonă. Românii conştienţi de importanţa unei asemenea institut pentru domeniul sănătăţii publice din România au creat chiar şi o pagină de Facebook a susţinătorilor instituţiei (Salvaţi Institutul Cantacuzino), însă fără niciun rezultat.