După aproape 2.000 de ani, capitala Regatului Dac, Sarmizegetusa Regia, are un stăpân şi, mai nou, un şef al administraţiei. Mai în glumă, mai în serios, cei care cunosc îndeaproape situaţia monumentului obişnuiesc să spună că, recent, Consiliul Judeţean a reuşit ceea ce nu a izbutit nici măcar Împăratul Traian: să obţină fosta capitală a dacilor! Planurile sunt mari, calculele pentru investiţii dau sume uriaşe, dar cei din administraţia sitului împreună cu cercetătorii din Consiliul Ştiinţific au ambiţii pe măsură, menite să deschidă locul către măreţia de odinioară.
După ce, vreme de 20 de ani, s-a luptat cu sistemul şi s-a apărat, la propriu, cu bâta de furia turiştilor nesimţiţi, Vladimir Brilinsky are acum ocazia de a încerca să schimbe cu adevărat ceva la Sarmizegetusa Regia
Ultima şedinţă a aleşilor a însemnat şi aprobarea proiectului privind înfiinţarea şi organizarea Administraţiei monumentului istoric Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte. Coordonatorul administraţiei este Vladimir Brilinsky, jurnalistul recunoscut pentru tenacitatea cu care, de zeci de ani, se zbate pentru salvarea monumentelor dacice din Munţii Orăştiei.
“Pui” de silvicultor, “Nunu” a crescut, după cum el însuşi povesteşte “jucându-se printre ruine” şi, odată cu anii, a deprins şi dragostea pentru istoria locurilor. Aproape că nu e turist să nu-l fi întâlnit în incinta sacră, gata oricând să explice sau să fie călăuză pentru cei care doreau să vadă mai mult decât în pliante, dar la fel de pregătit şi de ceartă cu oricine a încercat să sară buna cuviinţă în faţa monumentelor care îi sunt atât de dragi. Acum “s-a ajuns”, este şeful unei administraţii care are o muncă titanică de făcut.
“Am primit ditai avionul de la Guvern, dar nu avem nici kerosen, nici stewardese, nici pilot”, declara Vladimir Brilinsky, la jumătatea lunii martie, după apariţia hotărârii de Guvern care legitima trecerea a 18,3 hectare din zona Sarmizegetusa Regia la Consiliul Judeţean. Are planuri: “Sarmizegetusa este leagănul neamului nostru şi noi suntem obligaţi să căutăm soluţii pentru o administrare eficientă, una care să aducă normalitate. Aici, de aproape 2.000 de ani nu s-a făcut mai nimic bun, nu s-au făcut conservări, de restaurări nici nu mai vorbim, iar paza a fost zero, aşa că braconajul arheologic era până acum câţiva ani în floare”. Există soluţii din care o parte sunt identificate.
“Aşteptăm ajutoare care sunt binevenite. Există un plan pe termen scurt, altul mediu, altul pe termen lung, dar cine crede că va veni la Regia la toamnă şi va intra ca la Luvru se înşală. E vorba de multă muncă şi de investiţii uriaşe, dar primele semne, promit, se vor vedea la începutul sezonului turistic şi apoi pas cu pas”, făgăduieşte proaspătul coordonator al administraţiei monumentului.
Început de drum
Vladimir Brilinsky va avea alături două instituţii: Consiliul Judeţean şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane şi o mulţime de cercetători gata să pună umărul la salvarea a ceea ce a mai rămas din cetatea regală dacică, dar şi la descoperirea multor alte locuri şi informaţii – de fapt, în aproape un veac de când se fac săpături în Munţii Orăştiei, arheologii au reuşit să cerceteze de-abia cinci procente din arealul sitului, incluse în 1999, alături de celelalte cinci cetăţi dacice din Munţii Orăştiei, în patrimonial mondial, pe lista Unesco: “Noi vorbim nu de o cetate, ci de un sistem de apărare unic, din care doar Regia are acum clarificată situaţia juridică. Cercetarea a cuprins un areal redus, dar zona din jurul cetăţilor a fost mult mai intens locuintă decât în prezent, aşa cum se întâmplă şi acum cu împrejurimile unei capitale. Vorbim aici de locuire dacică din secolul I î.e.n. până la începutul secolului II e.n. şi de o zonă unde civilizaţia dacică se manifesta diferit decât în alte locuri. Avem ziduri ridicate în piatră şi o zonă sacră unică în România. Din cauza condiţiilor de până acum, cercetarea dura două-trei săptămâni pe an şi viza cel mai des terasele din aşezările civile. Şi aici au apărut însă surprize păstrate destul de bine în urma incendierii: ceramică, obiecte de fier şi, într-un an, am găsit usturoi carbonizat alături de mei şi grâu”, explică Cristina Bodó, cercetător ştiinţific la muzeul din Deva, fata care din vara lui 1995 a lucrat an de an în şantierele arheologice din Munţii Orăştiei.
Arheologii fac săpături doar pe zonele în care nu sunt arbori, pentru că Ministerul Mediului consideră mai importanţi copacii decât istoria
Ea spune că locuinţele erau ridicate din lemn şi lut, lucru care face aproape imposibilă conservarea lor, dar situaţia în cetate şi la temple este diferită: “Avem o imagine destul de clară a templelor, de exemplu, templul mare circular avea două rânduri de stâlpi de lemn şi în zona acestora s-au găsit nişte piroane cu o formă aparte, probabil acolo aşezau ofrandele. Acestea au dispărut în antichitate şi, cum peste zonă au trecut câteva valuri de distrugeri, majoritatea obiectelor au dispărut. S-a găsit totuşi în sanctuarul de calcar un medalion pe care este reprezentată zeiţa Bendis”. Asemenea “cioburi” de istorie, aşezate la locul lor, cu eforturi mari şi fonduri importante vor putea aduce turistului imaginea unei frumoase pagini de istorie.
Bucurii noi, necazuri vechi
Deocamdată, s-a înfiinţat Administraţia, i s-a dat un birou şi un buget propriu: “Bugetul Administraţiei este de circa patru miliarde de lei vechi, dar s-au acordat în plus mulţi bani Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, bani prin care vom desfăşura studiile de fezabilitate şi proiectarea pentru ceea ce dorim să facem la Regia. Vom avea supraveghere video, într-o lună de zile sperăm să avem autovehicule de teren, ATV-uri, va veni aici o firmă de pază, iar una dintre condiţii este ca paznicii care vor lucra aici să nu poarte uniforme, ci vor avea costumaţie dacică, care va da o notă de culoare locului. Apoi, imediat ce plătim cofinanţarea pentru proiectele europene aflate în derulare, următorul care va intra în finanţare, aflat pe listă la Ministerul Dezvoltării, este drumul Costeşti – Sarmizegetusa Regia.
În 2007, am făcut aici zidurile de sprijin ale drumului, l-am pietruit şi, la finele anului, sperăm să obţinem finanţare europeană pentru modernizarea lui, astfel încât în 2014 să dăm drumul lucrărilor”, explică vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Tiberiu Balint. Administraţia monumentului are deocamdată două posturi: “Este un birou în cadrul Consiliului Judeţean, în directa subordonare a preşedintelui, biroul condus de Vladimir Brilinskey, care acum e consilierul meu, dar va trece acolo ca şef”, spune preşedintele CJ, Mircea Moloţ. Numai că problemele se pare că de-abia apar – Direcţia Silvică a atacat HG 1237/2012 prin care s-a transmis monumentul din Administrarea Ministerului Culturii la CJ Hunedoara pe motiv că situl face parte dintr-un parc natural şi arborii crescuţi pe monumente nu pot fi tăiaţi în condiţiile prevăzute acum de legislaţie: „E o prostie, o copilărie, ar fi o tâmpenie să nu poţi face cercetare arheologică pentru că acolo cresc copaci. Dacă stau să mă gândesc bine, sunt acolo doar câţiva arbori, pe cele 18,3 hectare, care ar trebui tăiaţi, dacă vrem să scoatem la iveală ruinele şi să arătăm lumii cum erau zidurile şi construcţiile dacice. Aceste defrişări trebuie făcute, nu se poate să se opună”, declara şeful CJ la auzul altor noi probleme juridice.
Acum câţiva ani, Prefectura Hunedoara calcula că, pentru ca cetăţile să aibă o administraţie proprie, trebuie modificate peste 90 de legi de către administraţia centrală.
Comisariate şi consilii
Din vara acestui an, cel mai probabil, grupurile de turişti amatori de diverse ritualuri derulate în incinta sacră a capitalei dacilor vor trebui să-şi găsească alte locuri pentru derularea acestora
Deşi cei 11 membri ai Consiliului Ştiinţific al monumentului nu vor fi remuneraţi pentru activitate, munca lor nu va fi deloc uşoară, în condiţiile în care legile în domeniu se bat cap în cap: “Consiliul ştiinţific veghează şi răspunde ca orice activitate ce se desfăşoară în arealul de 18,3 ha al monumentului istoric, respectiv lucrări/activităţi de întreţinere, cercetare, conservare, reabilitare, punere în valoare, etc., precum şi orice intervenţie de orice natură asupra monumentului istoric, să îndeplinească toate cerinţele şi reglementările legale în domeniu. În acest sens, orice activitate, lucrare sau intervenţie din arealul monumentului istoric va fi supusă în prealabil avizului Consiliului Ştiinţific”, scrie în hotărârea Consiliului Judeţean. Pe lângă administraţie şi consiliu, aleşii au decis şi constituirea “colectivului de lucru cu denumirea “Comisariatul tehnic de control integrat”, care să “coordoneze din punct de vedere programatic şi funcţional activităţile tuturor organismelor, unităţilor şi/sau structurilor cu responsabilităţi legale de control în arealul monumentului istoric”.
Acest comisariat cuprinde câte un reprezentant al Jandarmeriei (desemnat de către Inspectoratul de Jandarmi al Judeţului Hunedoara), un reprezentant al Poliţiei de patrimoniu, desemnat de către Inspectoratul Judeţean de Poliţie, un altul desemnat de către Direcţia Silvică, coordonatorul Administraţiei Sarmizegetusa Regia, şeful postului de poliţie Orăştioara de Sus, un reprezentant al Parcului Natural Grădiştea de Munte – Cioclovina, primarul comunei Orăştioara de Sus şi un reprezentant al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
Administraţie de capitală
Administraţia monumentului istoric Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte şi celelalte structuri s-au înfiinţat printr-o Hotărâre a Consiliului Judeţean, cu cinci articole, fiecare având subcapitole importante. Astfel, la “Art. 1. Aprobă înfiinţarea Administraţiei monumentului istoric Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte, compartiment de specialitate cu un număr de 2 posturi, în structura aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Hunedoara şi în subordinea directă a preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara”. Prin acest compartiment, de acum înainte, Consiliul Judeţean Hunedoara îşi va exercita drepturile şi obligaţiile de “titular al dreptului de administrare asupra monumentului istoric Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte”, iar atribuţiile biroului sunt stabilite printr-o anexă la hotărâre, anexă care stabileşte scopul, funcţiile, dar şi sarcinile principale ale administraţiei.
Prin alt articol, Art.3.(1) “Se constituie consiliul stiinţific al monumentului istoric «Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte», organism consultativ creat în scopul promovării sitului / monumentului istoric, a proiectelor şi lucrărilor de întreţinere, conservare şi restaurare a monumentului UNESCO, în următoarea componenţă:
a) doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Hunedoara, după cum urmează: vicepreşedinte al consiliului judeţean; coordonatorul compartimentului «Administraţia monumentului istoric Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte»;
b) un reprezentant al Ministerului Culturii;
c) un reprezentant al Institutului Naţional al Patrimoniului;
d) doi reprezentanţi ai Muzeului Naţional de Istorie Cluj-Napoca, specialişti în arheologie dacică;
e) doi reprezentanţi ai Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane – Deva, desemnaţi de către managerul acestei instituţii, din rândul specialiştilor în arheologie dacică. Dintre aceştia, unul va fi numit secretar al consiliului ştiinţific şi va îndeplini atribuţiunile specifice de secretariat al acestei structuri consultative;
f) doi reprezentanţi ai Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, specialişti în arheologie dacică;
g) un reprezentant al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional. Urmează ca, prin dispoziţie a preşedintelui CJ, să se stabilească nominal cine va face parte din consiliului stiinţific (CŞ), structură fără personalitate juridică, care are rol consultativ, a cărei membrii vor analiza şi decide proiecte sau activităţi necesare pentru punerea în valoare a monumentului istoric.
