Produsele tradiţionale, încă un termen

La niciun an de la apariţia noii legislaţii, doar doi producători hunedoreni au reuşit să-şi reateste produsele tradiţionale. Modificarea legislaţiei în domeniu a micşorat semnificativ în întreaga ţară lista celor care îndeplinesc noile condiţii. Până acum, judeţul Hunedoara avea certificate câteva zeci de produse tradiţionale, aşa că, la cererea reprezentanţilor producătorilor, Ministerul Agriculturii a prelungit termenul de depunere al dosarelor, stabilit iniţial la 11 septembrie, până la 30 noiembrie.

Sute de produse tradiţionale riscă să dispară de pe piaţă – şi nu doar pentru că unii pun lacătul pe afaceri, ci şi pentru că procedura de acreditare este tot mai greoaie. Semnalul de alarmă vine de la Federaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice, care a cerut Ministerului Agriculturii să vină în sprijinul producătorilor: „Recent, am fost la o întâlnire la minister, la Bucureşti, şi atunci se discuta că s-au aprobat 110 produse, dar 130 de dosare au fost respinse pentru că nu îndeplineau condiţiile cerute de noua legislaţie. Prelungirea termenului a fost o cerinţă expresă a Federaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice şi de Casă, pentru a da posibilitatea producătorilor deja atestaţi să-şi reia caietele de sarcini şi să le facă asa cum cere noul regulament, respectiv 724 din 2013. Cerinţele de care ne lovim acum şi de care trebuie să avem foarte mare grijă se referă la acea istorie – autenticitate a produsului.

Trebuie să dovedim astfel că produsele atestate tradiţional sunt realmente adevărate şi au o istorie de trei generaţii în spate, să aducem dovezi că e o reţetă pe care o făcea mama, pe care o moştenea de la bunica”, spune hunedoreanca Tatiana Rovinar, preşedinta Asociaţiei producătorilor de produse tradiţionale şi eco din judeţul Hunedoara. A lucrat ani buni în Grecia unde a văzut cât de interesaţi sunt turiştii de produsele tradiţionale. Întoarsă acasă, a devenit producător tradiţional de dulceţuri şi conserve şi în acest an va depune la minister documentaţia pentru obţinerea certificării pentru produsele sale.

Şase produse atestate

“Prevederile legislative ne cer o mulţime de documente şi toată lumea ştie cât de greu este să te ocupi de toate actele cerute de legile române, rezultă un dosar gros, de o palmă. Dacă mai vrei să lucrezi acasă în bucătărie ca să ai ce vinde în târguri, nu îţi ajunge deloc timpul. Eu merg pe produsele cu care am şi început, conserve de legume şi fructe, respectiv dulceţuri, siropuri şi zacuscă. Reatestarea lor pe noul regulament va fi mai severă. Din peste 4 mii de produse, doar puţin peste 100 au reuşit să treacă de noul examen”, spune producătoarea hunedoreancă. De exemplu, din zeci de produse atestate anul trecut din judeţ, doar şase au obţinut reatestarea: „Este vorba de domnul Emil Părău, care are patru produse reatestate, adică păsatul momârlănesc, brânza Burebista, sloiul de oaie şi cârnaţii Parâng. Pe lângă el, doar Roxana Verban a reuşit să-şi obţină actele pentru pâinea de Haţeg”, explică Tatiana Rovinar.

Oricum, odată cu intrarea în insolvenţă a societăţii Lorialba au dispărut produsele Alpin, care aveau şi certificări de produse tradiţionale. Cele mai multe produse tradiţionale provin la noi în judeţ din Valea Jiului şi Tara Haţegului. Este vorba de brânzeturi, produse din carne, păsat şi pâine pe vatră: „La nivel de judeţ, avem atestate mai multe produse, printre care virşli de Sălaş, din zona Haţeg. În zona Petrila, Lupeni, Petroşani avem cele mai multe produse, majoritatea pe oaie, avem o certificare pe pastă de măceşe şi cătină, două firme din judeţ care au obţinut atestare pe pâine tradiţională şi plăcintă cu cartofi. Mai avem cozonacul Parâng şi caşcavalul de Vaţa, dar mulţi dintre producători nu se străduiesc să-şi obţină certificatele, tocmai din cauza legislaţiei greoaie”, susţine preşedinta APPTE.

Termen prelungit, la cerere

Cum prea puţini producători au reuşit să depună documentaţia completă, cei de la Federaţia producătorilor au cerut autorităţilor din agricultură o păsuire, aşa că ministrul de resort, Daniel Constantin, a decis să prelungească termenul de acreditare: “Pregătim ordinul pentru prelungirea termenului privind atestarea produselor tradiţionale conform noii legislaţii, cel mai probabil până la 30 noiembrie. Deocamdată, foarte puţini producători şi-au reatestat produsele, iar data limită este 11 septembrie”, scria recent paginadeagricultură.ro. Oficialii MADR au precizat că noua legislaţie este mai riguroasă şi că direcţiile agricole vor acorda consultanţă celor care doresc să depună caietele de sarcini pentru atestare.

Ordinul nr. 724 din 29 iulie 2013 privind atestarea produselor tradiţionale este un act comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Sănătăţii şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Acesta modifică reglementările din anul 2004, prin care se atestă un produs tradiţional românesc. A apărut în noiembrie 2013 în Monitorul Oficial şi asigură, în opinia oficialilor din agricultură, o concurenţă loială între producători şi va spori credibilitatea produselor în ochii consumatorilor. Producătorii vor fi înregistraţi în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT) şi vor avea pe etichetă un logo de produs tradiţional, care este proprietatea exclusivă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Potrivit legislaţiei, produsul atestat ca tradiţional este fabricat din materii prime locale, va prezenta o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare şi va avea în procesul de obţinere şi operaţiuni de prelucrare manuale, care dovedesc un mod de lucru tradiţional. Dacă tradiţionalitatea se datorează doar provenienţei sau originii geografice şi aplicării unei inovaţii tehnologice, produsul nu este acceptat în această categorie. Cei de la minister spun că dinamica înregistrării acestor produse a crescut semnificativ în ultimii cinci ani: dacă, în 2005, au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în anul 2011, numărul acestora a urcat până la 1.050.