Anul acesta, aproape din două-n două săptămâni, curtea exterioară a Castelului Corvinilor a găzduit câteva zeci de mici producători locali care nu fac rabat de la calitate şi nici nu se lasă amăgiţi de reţele comerciale “cu mare succes la public”. Fie că a fost vorba de “Festivalul virşlilor”, de “Târgul producătorilor locali” sau de alte manifestări, producătorii prezenţi au recunoscut mai mereu că au avut parte de vânzare bună. Preţurile lor nu sunt deloc mai mari decât cele din supermarket-uri, ori chiar cele din piaţa agro-alimentară. Calitatea produselor, în schimb, este mult mai bună. Mărul cumpărat de la un astfel de târg nu este “de plastic”, ca cel din supermarket, siropul nu conţine conservanţi, iar magiunul nu are zahăr. Deloc.
Ultimul exemplu în acest sens s-a înregistrat duminica trecută, când 20 de producători din zona Hunedoarei şi-au încântat clienţii, la Castelul Corvinilor, cu produsele lor făcute după metode moştenite de la bunici. În acest fel a fost marcată în judeţ “Ziua Naţională a Traiului de Munte”, manifestare din cadrul unui proiect european derulat în 16 judeţe din ţară, prin intermediul Ministerului Mediului. Proiectul “PACINFO” (finanţat de Comisia Europeană) doreşte să ferească de anonimat zonele montane din România şi să ajute fermierii din aceste zone să-şi păstreze şi să-şi dezvolte activitatea, în ciuda restricţiilor climatice şi, mai nou, de mediu, cu care se confruntă.
7.500 de euro, pe cinci ani
În judeţul Hunedoara peste 200 de mici fermieri au beneficiat de măsura 1.4.1. pentru finanţarea fermelor de semi-subzistenţă, având, vreme de cinci ani, un sprijin financiar nerambursabil de 1.500 de euro pe an pentru micile afaceri agricole cu care-şi completează veniturile. Este şi cazul lui Nicolae Coca, din Geoagiu, un pomicultor pasionat, care a avut la Castel un stand cu mai multe soiuri de mere, inclusiv mere pentru diabetici. “Merele sunt din vechea livadă. Cu ajutorul banilor de la Comsia Europeană eu mi-am extins ferma, am amenajat o livadă de 42 de ari cu pruni, iar anul acesta am colectat trei tone de prune”, explică bărbatul. Mai în glumă, mai în serios, reporterii prezenţi ieri la târgul producătorilor tradiţionali de la Castel l-au întrebat cât înseamnă asta tranformat în ţuică, iar răspunsul nu s-a lăsat aşteptat: ”300 sau 400 de litri, depinde de cât de tare vrei s-o faci. Asta înseamnă, e adevărat, un câştig bunicel”, recunoaşte bărbatul.
La târgul amenajat cu ocazia “Zilei Naţionale a Traiului de Munte” în curtea exterioară a castelului, cel mai mare succes l-au avut, din nou, plăcintele pădureneşti, însă, de data asta, parcă s-au vândut mai bine şi produsele din brânză, borcanele de zacuscă, dar şi siropurile sută la sută naturale. Standul Veronicăi Vârşag a avut şi el destui clienţi. Asta pentru că pădureanca din Muncelu Mic este specialistă în siropuri naturale şi dulceţuri, dar nu numai: “Produsele mele şi ale colegilor mei sunt sută la sută naturale. Nu conţin niciun factor chimic, nu au fost tratate sub nicio formă, totul este natural sută la sută. Până şi fructele de pădure sunt culese din pădure, nu sunt crescute în sere”, explică femeia.
Şi-a pus diploma de licenţă-n cui
Romi Dumitru Dobra are 29 de ani şi a absolvit Facultatea de Economie a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu. După ce şi-a luat examenul de licenţă şi-a luat diploma şi le-a dat-o părinţilor, s-o pună-n ramă. Apoi, şi-a cumpărat o casă în Cerişor, comuna Lelese, şi s-a pus pe treabă. “Nu am mai avut loc eu în birouri, pentru că-n birouri sunt deja prea mulţi. Locul meu e pe dealuri, cu animalele. Asta mi-a fost pasiunea de mic. La noi, la pădureni, oile şi vacile au fost mereu baza unei gospodării prospere. M-am apucat de treabă, am avut saivan, am avut tot ce mi-a trebuit, aşa că n-a fost nevoie să aplic pentru vreo finanţare europeană. Pentru cine nu are ce-i trebuie, programele astea-s numai bune, dar eu am zis că mai întâi încerc pe propriile-mi puteri, fără să fiu nevoit să tot fac rapoarte la cei care dau banii. E greu să trăieşti în vârf de munte, la distanţă mare de oraş şi fără un drum ca lumea, dar, una peste alta, merită”. Tânărul a coborât la Castelul Corvinilor cu caş proaspăt şi mai multe feluri de brânză telemea. “Unii o fac s-o vândă, alţii o fac să fie bună. Eu sper să mă menţin în a doua categorie”, mărturiseşte Romi Dobra.
Un exemplu de urmat
Directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, Georgeta Barabaş, spune că manifestarea de duminică şi-a dorit în primul rând să-i încurajeze pe producătorii tradiţionali, dar să le amintească şi orăşenilor de importanţa satelor din zonele montane: “Sperăm că persoanele care au vizitat azi Castelul Corvinilor au profitat la maximum de oferta de pe tarabele din curtea exterioară, mai ales că este vorba de produse sută la sută naturale, nealterate în niciun fel de factori chimici. Mă bucură nespus faptul că printre producătorii prezenţi aici s-au numărat şi câţiva care au beneficiat de finanţări europene nerambursabile, iar ei pot constitui o dovadă a faptului că nu este extrem de dificil să obţii bani europeni pentru un mic proiect de gen derulat într-o gospodărie dintr-o zonă montană. Sper ca şi alţi producători locali să le urmeze exemplul”.
La evenimentul de duminică a luat parte şi Carmen Hărău, deputat PNL de Hunedoara, care a mărturisit că nu a putut pleca acasă fără să facă şi cumpărături de la mai multe standuri:
“Am găsit aici magiun fără zahăr şi multe alte minunăţii culinare, făcute aşa cum le făceau părinţii sau bunicii noştri. Scopul acestei acţiuni este de a atrage atenţia asupra faptului că ar trebui să trăim mai sănătos şi putem să trăim mai sănătos exploatând corect potenţialul pe care îl are România şi mai ales judeţul Hunedoara în ce priveşte agricultura bio, sau eco. Faptul că târgul de azi este organizat la Castelul Corvinilor mă bucură şi mai mult, pentru că turiştii care vin aici se pot bucura nu doar de oferta acestui edificiu medieval unic, ci şi de oferta culinară deosebită a zonei. În plus, hunedorencele care nu mai au prea mult timp pentru statul în bucătărie îşi pot aspecta foarte bine cămara cu toate cele puse în vânzare la acest târg al produselor tradiţionale“.
Sper sa devina un eveniment anual cu importanta cat mai mare