Hunedoara a pierdut 70% dintre produsele tradiţionale

Dintre 54 de produse atestate ca fiind tradiţionale în judeţul nostru doar pentru 15 au fost trimise cereri de reatestare, astfel că Hunedoara a pierdut mai bine de două treimi dintre produsele tradiţionale. Cu toate acestea, autorităţile spun că situaţia nu este una definitivă: dacă pentru produsele care fuseseră atestate şi aveau nevoie doar de reatestare termenul limită pentru depunerea cererilor a expirat, atestarea de noi produse tradiţionale se poate face oricând.

Virşlii
de Brad au dispărut de pe lista produselor tradiţionale hunedorene

Produsele tradiţionale din judeţ trebuiau reatestate până în 30 noiembrie, însă proprietarii afacerilor care îşi atestaseră deja produsele pe parcursul anilor anteriori nu s-au grăbit să reia procedura, aşa cum cereau noile norme. După această dată, producătorii nu vor mai putea scoate pe piaţă sau la vânzare produse care se doresc a fi tradiţionale, dar care nu au primit logo-ul Ministerului Agriculturii. De altfel, autorităţile au anunţat că, din luna decembrie, vor începe controale stricte în pieţele agroalimentare. Consilierul superior la compartimentul Politici Agricole, Inspecţii şi Statistică, responsabilul cu produsele tradiţionale în judeţul Hunedoara, Ioan Boşorogan, spune că din cele 54 de produse care fuseseră atestate, doar pentru 15 au fost trimise cererile de reatestare, iar alte trei cereri au fost făcute pentru trei noi produse.

Atestarea are criterii mai stricte

“Cele 54 de produse care fuseseră atestate ca fiind tradiţionale au primit certificările necesare pe parcursul a zece ani. Unele firme aveau atestate mai multe produse, iar altele – un singur produs. În decursul anilor, unii au renunţat, alţii au dat faliment, dar majoritatea au rămas. Din cei care au avut atestate, dar au trebuit să se reatesteze, după Ordinul 724 din 29 iulie 2013, am reuşit să trimitem 15 produse pentru reatestare şi trei produse care au cerut pentru prima oară să primească atestatul. Deci, în total, au fost depuse 18 cereri pentru atestarea produselor tradiţionale până vineri, în 28 noiembrie. Solicitările au fost trimise, sunt înregistrate la noi, dar au ajuns şi la Minister, iar noi sperăm că toţi solicitanţii vor primi reatestarea pentru aceste produse, pentru că ele îndeplinesc toate criteriile cerute”, explică Ioan Boşorogan. Potrivit autorităţilor, noul Ordin impune o mai mare meticulozitate în ceea ce priveşte ingredientele folosite, modul de preparare specific pentru o anumită zonă şi o vechime mai mare de 30 de ani.

Reţetele vechi, certificate de presa de odinioară

Vechimea unui produs poate fi demonstrată prin unele înscrisuri sau documente, cum ar fi ziare ale vremii sau monografii săteşti. Hunedorenii care vor să fabrice un anumit produs, dar nu pot dovedi cu documente că este într-adevăr vorba despre un produs tradiţional, pot apela la Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale, de la Hunedoara. Organizaţia poate să elibereze o declaraţie de notorietate, prin care să certifice că producătorul face parte din Asociaţia Producătorilor, produsul pe care îl prezintă este cunoscut în zonă şi a fost produs într-o singură gospodărie sau în mai multe. “Spre exemplu, avem tăieţeii de casă, denumiţi de o doamnă de la Şoimuş care a depus dosar pentru laşca (tăieţei) de la bunica Romaniţa. Este vorba despre un produs cu specific local, ceea ce îi dă individualitatea şi exclusivitatea acelui produs. Pentru că, dacă ne referim la categoria legume-fructe, să zicem, dulceţuri sau magiun, în fiecare casă se fac. Pentru a astesta un produs tradiţional trebuie să dovedeşti că el are o istorie de producţie într-un anumit loc mai veche de 30 de ani”, adaugă Ioan Boşorogan.

Care este procedura de atestare

Hunedorenii care doresc să obţină un atestat pentru produsele lor tradiţionale, trebuie să depună un caiet de sarcini în trei exemplare la Direcţia Agricolă. Aici, caietele sunt verificate, astfel încât ele să corespundă ordinului 724, apoi inspectorii Direcţiei merg la firma unde este fabricat produsul respectiv, pentru a face constatarea la faţa locului. Procesul verbal este semnat de reprezentantul Direcţiei şi de producător, iar apoi acesta, împreună cu o notă de înaintare şi un exemplar din caietele de sarcini merge la Ministerul Agriculturii, la Departamentul Produse Alimentare. Documentaţia este verificată în termen de o săptămână sau două, iar ulterior Direcţia Agricolă este anunţată dacă produsul a primit atestat, nu a primit atestat sau sunt necesare anumite remedieri ale aspectelor necorespunzătoare. “Spre exemplu, acum nu se mai poate face cum se făcea odată: se aducea produsul din Germania, se afuma printr-o procedură specifică satelor hunedorene şi ziceau că e produs tradiţional”, adaugă responsabilul cu produsele tradiţionale din cadrul Direcţiei Agricole Hunedoara.

Păsat momârlănesc şi brânză de oaie “Burebista”

Hunedorenii care se întreabă de ce să cumpere produse atestate în locul produselor “din piaţă”, “de la ţărani”, ar trebui să ştie că, spre deosebire de produsele de pe tarabe, în cazul unui produs tradiţional, există certitudinea că banii sunt daţi pe o marfă de calitate. Mai mult, ea respectă o reţetă veche dintr-o anumită localitate sau regiune a judeţului, iar ingredientele sunt locale, proaspete şi de calitate superioară. Mai mult, produsele nu conţin coloranţi, E-uri şi alte chimicale pe care le găsim în produsele vândute în hipermarket-uri şi sunt preparate în condiţii de igienă corespunzătoare. În plus, produsele tradiţionale nu sunt neapărat mai scumpe decât cele industriale. Printre produsele care aşteaptă să primească în zilele următoare certificarea se numără păsatul momârlănesc, brânza de oaie Burebista, cârnaţii de oaie afumaţi, pasta de cătină şi pasta de măceşe de Valea Jiului, laşcă de casă “de la buna’ Romaniţa”, pâinea de casă Silva, de la Silvaş, cozonacul cu nucă de la bunica şi magiunul de Haţeg.

Producători tradiţionali, falimentaţi de criză

Autorităţile susţin că excluderea de pe listă a unor produse atestate ca tradiţionale nu ar trebui să ne îngrijoreze. Asta deoarece vechiul ordin a făcut ca, în decursul timpului, România să ajungă la aproape 4.500 de produse atestate ca fiind tradiţionale, în timp ce Franţa şi Germania aveau, fiecare, în medie câte 200 de produse atestate ca fiind tradiţionale.

Reprezentanţii Direcţiei Agricole Hunedoara spun că numărul produselor atestate a scăzut şi ca urmare a faptului că unele firme care le preparau au dat faliment. Autorităţile cu atribuţii în domeniu spun că, deşi au contactat toţi fabricanţii de produse tradiţionale, unii dintre aceştia nu au mai putut pregăti dosarul pentru că puseseră lacătul pe uşă. A fost cazul firmei producătoare de virşli de Brad, dar şi a unei firme din Simeria, producătoare de lactate. Spre exemplu, intrarea în insolvenţă a societăţii Lorialba a dus la dispariţia produselor Alpin, care erau atestate ca fiind tradiţionale. Chiar şi producătorii de virşli din Sălaşu de Jos au fost reticenţi, potrivit consilierilor Direcţiei Agricole, când a venit vorba să-şi refacă documentaţia, deşi pentru reatestare nu se plăteşte nicio taxă, mizând pe faptul că produsul lor este deja un brand foarte căutat şi că nu mai are nevoie de atestare.

Producătorii acuză birocraţia

Reprezentanţii producătorilor tradiţionali  spun că procedura de acreditare este şi mai greoaie, iar documentele necesare, adunate la un loc, fac un dosar gros de o palmă, astfel că reatestarea este şi mai dificilă în comparaţie cu atestarea. Tocmai de aceea, Federaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale a cerut autorităţilor din Ministerul Agriculturii prelungirea termenului, de la data iniţială, de 11 septembrie, la data de 30 noiembrie. Ordinul 724 din 29 iulie 2013, privind atestarea produselor tradiţionale, este un act legislativ al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Sănătăţii şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. El modifică reglementările din anul 2004, prin care se atestă produsele tradiţionale româneşti.

După atestare, producătorii vor fi înregistraţi în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale şi vor avea o etichetă-logo de produs tradiţional. Produsul atestat ca tradiţional trebuie să fie fabricat din ingrediente locale sau produse în gospodărie, va prezenta o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare şi va avea în procesul de obţinere, neapărat, operaţiuni de prelucrare manuale. Produsele tradiţionale sunt împărţite în patru categorii: carne, legume-fructe, paste făinoase şi lactate. În judeţul Hunedoara cele mai multe produse alimentare tradiţionale sunt preparate în Valea Jiului şi Ţara Haţegului. Producătorii de alimente tradiţionale spun că marfa lor se vinde cel mai bine în pieţe special organizate, la târgurile de profil sau târgurile sezoniere, cum ar fi Ziua Recoltei sau târgurile de Crăciun.