Produsele tradiţionale hunedorene s-au vândut ca pâinea caldă la cel mai mare şi important eveniment agricol din România, INDAGRA. Patru membri din Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice Hunedoara au făcut parte dintre cei care şi-au expus rodul muncii în cortul destinat exclusiv producătorilor tradiţionali. De la delegaţiile oficiali, până la simpli cumpărători, toţi vizitatorii au degustat şi au cumpărat produse precum virşli, “Cârnatul de Săcărâmb” sau caş momârlănesc.
Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice Hunedoara a fost reprezentată la Bucureşti de patru dintre membri. Pe lângă preşedintele asociaţiei, Tatiana Rovinar, proprietara produselor marca “casa Maria”, a fost prezent şi Daniel Ţurcanu, care are o intreprindere individuală şi este producător de produse din carne de porc, deţinătorul atestatului pentru produsul numit “Cârnatul de Săcărâmb”. Li s-au alăturat Georgeta Rotariu, cu produsul “Laşcă de la Buna Romaniţa”, produs atestat tradiţional, dar şi cei de la firma Ted Internaţional, care au contribuit cu mai multe sortimente de brânzeturi, printre care “caş de oi momârlănesc”, produs atestat, şi o reţetă consacrată “Caşcaval Râmnic”. De specificat că, faţă de produsele tradiţionale, reţetele consacrate sunt cele destinate şi producătorilor industriali. Târgul INDAGRA s-a desfăşurat în perioada 28 octombrie – 1 noiembrie, iar prima zi a fost destinată oficialităţilor, povesteşte Tatiana Rovinar: „Nu l-am văzut pe Dacian Cioloş, pentru că am avut acolo cinci zile pline: este un eveniment foarte bun pentru toţi producătorii, pentru toţi care se ocupă de agricultură. În prima zi a târgului, a trecut pe la standul nostru şi preşedintele Klaus Johannis în timpul deschiderii oficiale. El s-a oprit la producătorii de la Bârsău şi a degustat din produsele lor din carne. S-a oprit la fiecare producător şi a povestit cu oamenii, apoi, pe rând, după delegaţia preşedintelui, a urmat cea a Ministerului Agriculturii şi alte oficialităţi. A doua zi a fost destinată întâlnirilor cu diverşi producători sau proprietari de magazine şi, doar din a treia zi, au venit cei care şi-au făcut cumpărăturile, deşi aceste zile au fost umbrite de tragedia de la Clubul Colectiv. De exemplu, după declararea doliului naţional, decernarea de diplome pentru fermierul anului s-a făcut în cadru sobru, iar banchetul care trebuia să aibă loc cu degustare de produse s-a anulat. Duminica, în ultima zi, a revenit delegaţia ministerului pentru a strânge impresiile despre eveniment, pentru că este prima dată când s-a făcut distinct un cort destinat producătorilor tradiţional, aparte de comercianţi”, explică şefa asociaţiei.
Produse bine primite
Toţi producătorii hunedoreni prezenţi la INDAGRA s-au declarat mulţumiţi atât de contactele obţinute în urma evenimentului, cât şi de valoarea vânzărilor: “Am avut vânzări foarte bune, dar Dani Ţurcanu a vândut salamul cu şuncă care s-a epuizat rapid, la fel virşli şi pastrama, mai ales că a fost singurul care a adus virşli la târg. Eu, personal, după târg, am perfectat o comandă cu un magazin din Bucureşti cu care voi lucra atât eu cât şi Georgeta Rotariu. Am avut acolo un stand al producătorilor din asociaţie în cadrul unui stand mai mare, adică o locaţie destinată special Federaţiei producătorilor de produse tradiţionale, motiv pentru care au fost prezenţi mulţi colegi din ţară. Condiţia de bază ca să participi a fost să ai produs atestat tradiţional. Eu cred că am făcut o figură frumoasă acolo, ne-am reprezentat cu cinste şi cu onoare judeţul, deşi am fost la prima participare la un asemenea eveniment”, explică Tatiana Rovinar. Au fost bine primite şi produsele lui Dan Tutunaru, cel care şi-a făcut o fabrică de lapte la Baru Mare pe fonduri europene şi are o gamă largă de produse, inclusiv caş momârlănesc excelent primit de consumatorii din Bucureşti. Pe lângă sortimentele de caşcaval clasice, producătorul hunedorean are şi câteva inedite, precum caşcavalul cu trufe, brânză cu măsline ori cu piper. “Unul dintre produsele cu care am făcut senzaţie la Bucureşti este zacusca de fructe, care este foarte gustoasă, un produs inedit, interesant şi, dacă nu eşti un mare cunoscător al gusturilor fructelor, nu îţi dai seama că nu este o zacuscă cu ceapă. Are doar fructe şi ceva ardei iute şi gogoşar. Fac acest produs de trei ani de zile, dar nu l-am promovat până acum. Este o reţetă pe care eu am descoperit-o în zona Clujului şi am început să o fac în special pentru mama mea, care are probleme cu fierea şi e foarte bine tolerată de cei care au asemenea afecţiuni şi nu tolerează ceapa sau usturoiul. Am pus gutuie, şi ăsta este un fruct care se simte pe lângă mere, pere, gutui şi gogoşarii care dau culoare specifică de zacuscă. Fructele se fierb, se pune puţin ulei, se adaugă sare, piper şi foarte puţin zahăr, pentru că gutuia fără zahăr nu îşi dezvoltă aroma”, dezvăluie proprietara mărcii “Casa Maria”.
“Miericică” de la momârlani
Bineînţeles că pentru zacusca de fructe trebuie respectate anumite proporţii, dar reţeta este unul dintre secretele Tatianei. Un alt produs al ei care a mers bine la vizitatorii târgului a fost dulceaţa de ardei iute şi pasta de măceşe. Tatiana mai pregăteşte o surpriză – are o reţetă de marmeladă de prune: “O fac după o reţetă interesantă pe care eu am găsit-o în zona momârlanilor şi pe care în curând o voi propune ca să devină produs atestat tradiţional pentru că este păcat să nu fie pusă în valoare. Este o reţetă veche, peste care am dat într-o monografie a zonei. Produsul rezultat este diferit faţă de magiunul de Topoloveni, de exemplu. Marmelada acesta se face doar dintr-un anumit tip de prune – prune urseşti, care se găsesc în zona Baru şi care se culeg doar la sfârşitul toamnei, după ce a căzut bruma. Este un soi cu prune extrem de dulci. Este o reţetă la care ai mult de muncă, fructele fierb foarte mult, până rămâne un sfert din cantitatea pe care ai pus-o iniţial în ceaun, dar marmelada este foarte fină. Denumirea pe care am găsit-o eu este “miericică” şi într-adevăr produsul te duce cu gândul la miere, pentru că este dulce şi are consistenţa cremoasă. Culoare este şi ea diferită şi aproape poţi confunda produsul cu pasta de măceşe”, spune Tatiana, care are de gând să obţină un atestat şi pentru această pastă de la Ministerul Agriculturii.
Planuri de viitor
O parte din costuri pentru prezentarea la târg au fost suportate de Camera Agricolă: “Avem un parteneriat cu Camera Agricolă, avem sprijinul lor nu doar pentru deplasarea la târgul de la Bucureşti, dar ei ne ajută cu întocmirea caietelor de sarcini pentru producătorii care doresc să îşi ateste produsele tradiţionale în condiţiile în care un asemenea caiet de sarcini nu este chiar atât de uşor de făcut chiar dacă există un ghid dat de către minister, sunt nişte reguli şi un asemenea document trebuie să fie întocmit într-un anume fel şi fără toată această documentaţie nu poţi participa la târguri”. Deocamdată, judeţul Hunedoara are 11 produse tradiţionale atestate, în condiţiile în care nu toţi producătorii sunt membri în asociaţie şi încă un produs – pasta de măceşe – are dosar trimis în lucru, la ministerul Agriculturii. Aceste produse vor putea fi cumpărate în perioada sărbătorilor din Târgul de Iarnă de la Deva, care debutează în acest an de la 28 noiembrie, dar şi la Hunedoara, unde căsuţele vor fi amplasate în acest an şi în faţa Casei de Cultură. În plus, cei din asociaţie au de gând să deschidă două magazine, câte unul în Deva şi Hunedoara, unde se vor vinde produsele producătorilor din asociaţie, plus cele de la colegii din Federaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale, care include producători din aproximativ 20 de judeţe.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.