Imediat după primele căderi de zăpadă, autorităţile au fost nevoite să îndepărteze nămeţii. Cele mai mari probleme au apărut în satele izolate şi în comunele care nu au utilaje, ori stau prost cu banii. Responsabilii cu deszăpezirea se declară pregătiţi şi susţin că şi-au constituit din vreme stocurile de material antiderapant.
Drumurile judeţene sunt întreţinute, până în 2015, de patru societăţi comerciale, potrivit Liei Goanţă, şefa serviciului Administrare Drumuri şi Achiziţii Publice din cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara. S.C. Comexim R Lupeni acţionează în zona Văii Jiului, Drupo S.R.L. Călan se ocupă de întreţinere şi deszăpezire în zona Hunedoara-Haţeg, pe tronsoanele din zona Deva-Orăştie acţionează societatea Viva Construct S.R.L, iar pentru zona Deva-Brad-Păuliş, până înspre Zam, se ocupă de deszăpeziri S.C. Transconstruct Import-Export S.R.L. Visca. Lia Goanţă adaugă că firmele amintite au balastiere, aşa că stocul de nisip necesar pentru intervenţii în judeţ este asigurat în proporţie de peste 100 la sută. Stocul de sare este şi el asigurat, susţin autorităţile judeţene, acesta cifrându-se în jurul a 130 la sută din necesarul estimat.
“Pentru că sunt câteva primării care fie nu au utilajele necesare, fie nu au bani la buget pentru a plăti serviciile de deszăpezire, în perioada codului galben am convenit cu fiecare dintre cele patru firme să cureţe inclusiv drumurile comunale, mai ales că trebuia asigurat accesul spre circumscripţiile electorale. Ulterior, administraţiile locale vor trebui să îşi încheie contracte, pentru că noi nu ne putem obliga faţă de primării să le asigurăm permanent serviciile de deszăpezire. Consiliul Judeţean are un buget alocat pentru fiecare contract şi trebuie să se încadreze în sumele respective, cu excepţia situaţiilor de urgenţă”, precizează şefa serviciului Administrare Drumuri şi Achiziţii Publice.
Plata la oră, mai avantajoasă
În zona Văii Jiului autorităţile spun că, în oraşe şi municipii, 80 la sută din drumuri sunt practicabile. În Lupeni, de exemplu, administraţia locală acţionează cu patru utilaje ale primăriei, iar zonele cu probleme rămân străzile pe care sunt parcate maşini, astfel încât lamele tractoarelor şi ale buldo-excavatoarelor nu încap, sau nu pot curăţa strada ca la carte. Potrivit edililor din Lupeni, imediat după prima cădere de zăpadă, Primăria a folosit şi cinci utilaje împrumutate de la câteva firme care nu au contract cu municipalitatea, dar care au vrut să ajute la degajarea străzilor, pentru ca lumea să meargă la vot.
În nordul judeţului, la Brad, consilierii locali au decis că ar fi mult mai economic să stabilească un tarif orar, decât să aloce o sumă anuală de bani pentru deszăpezire. “Pentru tronsoanele de drumuri naţionale ştiu că se alocă sume anual, însă noi am făcut o analiză, iar la plata cu ora am constatat că ieşim de cinci ori mai ieftin!”, afirmă viceprimarul municipiului Brad, Aurel Circo. Acesta spune că un tractor cu dublă tracţiune este plătit de Primăria Brad cu 80 de lei pentru o oră, o autospecială cu o lamă de 2,5 metri costă bugetul local 100 de lei pe oră, iar un utilaj cu o lamă de 3,3 metri este plătit cu 120 de lei pe oră.
Deszăpezirea la munte: 5 la sută din buget
Potrivit contractului, firma responsabilă cu deszăpezirea trebuie să intervină în Brad în cel mult 30 de minute de la momentul convocării de către edili, în timp ce legea prevede un termen limită maxim de 2 ore. În comunele din Ţinutul Pădurenilor, pe de altă parte, situaţia este destul de dificilă. În comuna Lelese, spre exemplu, satul Sohohol a rămas izolat în urma căderilor abundente de zăpadă. Primarul din Lelese, Ciprian Achim, spune că dispune de două utilaje pentru deszăpezire. Unul dintre ele este defect, iar piesa de schimb necesară costă peste 10.000 de lei. În plus, deszăpezirea ajunge să coste, anual, aproximativ 25.000 de lei, cam 4-5 la sută din bugetul local pentru un an.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.