Iarna viitoare, brădenii se vor încălzi cu biomasă sau deloc

Pentru că municipiul Brad nu este racordat la reţeaua de gaz metan, brădenii continuă să se încălzească, la fel ca în anii anteriori, cu păcură. Preţul acesteia este unul exorbitant, aşa că Guvernul a alocat 6.000.000 de lei pentru ca 10.000 de oameni să nu moară de frig. Prim-ministrul, Victor Ponta, a avertizat că este ultimul ajutor pe care Guvernul îl mai acordă pentru rezolvarea acestei probleme a oraşului Brad. Singura soluţie rămâne, în aceste condiţii, o centrală pe bază de biomasă.  

Dacă problema încălzirii nu se va rezolva, la anul, brădenii vor tremura de frig lângă flacăra firavă a aragazului alimentat de o butelie, la fel cum s-a întâmplat în noiembrie 2011

Anul acesta, bugetul propriu al Primăriei Brad a fost mai mic în comparaţie cu 2011. Totuşi, valoarea totală a bugetului local a ajuns să fie comparabilă cu cea din 2011, după ce Guvernul a alocat 6.000.000 de lei (60 de miliarde de lei vechi) pentru încălzire. Pe de altă parte însă, administraţia locală a primit un ultimatum: la anul nu va mai primi bani de la Guvern, aşa că singura soluţie este ca iarna viitoare brădenii să aibă căldură în case de la centrala cu biomasă. Aceasta nu există deocamdată, decât în stadiu de proiect, dar urmează să fie construită. Cele 6 milioane de lei au fost alocate de Guvern pentru achiziţionarea de combustibil, astfel încât şi brădenii să poată ieşi cu bine din sezonul rece. “Noi am plătit operatorului subvenţia în avans. Ordonanţa de Urgenţă 61 din 2012 conţine nişte derogări care ne-au permis să achităm subvenţia pentru păcură imediat ce primim banii, astfel încât Acva Calor să aibă cu ce să cumpere combustibilul necesar”, declară viceprimarul, Aurel Circo.

3.000 de tone de păcură pentru Brad

În acest moment păcura necesară pentru încălzirea municipiului Brad este contractată, iar aprovizionarea se face încontinuu, potrivit autorităţilor locale. Sursa de păcură este rafinăria Petrobrazi Ploieşti, iar furnizarea acesteia se asigură cu cisterne auto, după ce calea ferată pe care se făceau în trecut transporturi de acest gen a încetat să mai fie funcţională. Aprovizonarea pe şosele se face pentru că administraţia locală din Brad are o capacitate de stocare de numai 300 de tone, în timp ce consumul total de păcură în sezonul rece este de 3.000 de tone. În acest moment, în cel mai nordic municipiu al judeţului mai sunt branşate la reţeaua de termoficare 3.500 de apartamente. Reţeaua de încălzire pe bază de păcură asigură căldura pentru aproximativ 100.000 de persoane, iar AcvaCalor Brad, operatorul de termoficare din oraş, este în insolvenţă, dar continuă să funcţioneze.

Întârzieri la plata facturilor

O soluţie pentru municipiul Brad ar fi o centrală pe bază de biomasă, un proiect mai vechi al administraţiei locale, care încă trenează, deşi autorităţile spun că este obligatoriu ca, până la anul, centrala să fie funcţională. Reprezentanţii Primăriei Brad susţin că, iniţial, au încercat procedura de delegare a gestiunii întregului serviciu de încălzire, cu impunerea construirii unei surse noi de căldură, adică o centrală pe bază de biomasă. Ar fi fost vorba despre o investiţie privată, iar primăria a încercat să delege toate componentele sistemului, inclusiv cele de încasare a costurilor de la consumatorii individuali. În aceste condiţii, însă, procedura a eşuat: fiecare ofertant ar fi vrut să construiască centrală, dar nu era interesat să se ocupe şi de încasarea facturilor. Asta deoarece gradul de încasare la Brad este, potrivit autorităţilor, de cel mult 60 la sută, deşi autorităţile locale subvenţionează cu 70 de procente costul încălzirii şi populaţia nu are datorii la furnizor.

Spre exemplu, toată vara, populaţia din Brad nu a plătit mai mult de 500.000 de lei, furnizorul de căldură funcţionând mai mult cu banii din subvenţie şi nu cu ceea ce încasează de la brădeni. Mulţi dintre ei plătesc, chiar şi aşa, cu mare întârziere, sau abia după ce sunt daţi în judecată pentru recuperarea restanţelor. Reprezentanţii Consiliului Local spun că ofertanţii la proiectul centralei cu biomasă sunt dispuşi să genereze energie şi să o vândă, dar vor ca încasările să le facă autorităţile locale. Tocmai de aceea, conducerea primăriei a anulat prima procedură, care presupunea preluarea întregului serviciu de încălzire, şi a optat pentru două fracţiuni: o sursă de producţie, care va fi o investiţie privată, şi sistemul de distribuţie, care va fi gestionat de un operator responsabil şi de încasări.

Parteneriat public-privat controversat

Viceprimarul din Brad adaugă că, chiar astăzi, se află la Bucureşti, pentru a stabili împreună cu reprezentanţi guvernamentali care sunt paşii de urmat pentru încheierea unui parteneriat public-privat. Aurel Circo spune că legislaţia în acest domeniu este greoaie şi chiar periculoasă, pentru că este interpretabilă. “Este o lege specială, Legea 178 din 2010, legea parteneriatului public-privat, cu o excepţie (art. 8, litera f) de care ne-am putea folosi şi noi, dar la care nimeni nu îndrăzneşte să apeleze, pentru că am putea fi acuzaţi de favorizarea investitorului străin. Cu toate acestea, în ţară nu prea sunt investitori care să se înhame la o asemenea investiţie de mare anvergură şi răspundere, care ar necesita 10 milioane de euro.

Am apelat şi la specialişti din Consiliul Judeţean şi din Prefectură, dar toată lumea ne-a sfătuit să nu apelăm la acea excepţie legislativă, pentru că vom avea probleme”, explică viceprimarul municipiului Brad. Dacă la iarnă brădenii vor avea o centrală care va funcţiona cu biomasă, aceasta va folosi tocătură de lemn, crengi, aşchii, rumeguş, dar şi coceni de porumb şi tulpini de floarea-soarelui, care vor fi tocate şi uscate, pentru a fi aduse la capacităţile calorice necesare.

Panourile solare: o soluţie ineficientă

O altă variantă pentru obţinerea de energie termică ar fi panourile solare. Acestea sunt, însă, fie ieftine, dar de o calitate slabă, fie prea scumpe. În plus, panourile ar trebui să fie montate şi să se întindă pe suprafeţe de zeci de kilometri. Chiar şi aşa, panourile solare ar asigura căldura necesară doar pentru o parte a oraşului. Şi în acest sens Primăria Brad a primit mai multe oferte, şi de la firme româneşti, dar şi de la unele din Ungaria şi Austria. Totuşi, edilii locali spun că acest sistem nu ar fi viabil decât pentru încălzirea apei, nefiind nicidecum suficient pentru asigurarea căldurii pe timp de iarnă.